Jurnal din viitor XIV Becul din mijlocul tavanului mă sfidează constant. „Crezi ca dacă te stingi sistematic Îmi ştergi gândurile?â€, Îl Întreb pe un ton zeflemitor. După laptele fierbinte Îndulcit cu linguri industriale pline cu miere, nici măcar agitaţia unui ţânţar nu mă mai poate enerva. Şi oricum, de unde ţânţar În mijlocul iernii? Printr-o…
*Aşa că, grăbeşte-te Încet! Dimineaţă mi-e somn. La prânz mi-e somn. Seara mi-e somn. ____________ Tăiesc o viaţă adormită…
Şi ştiu că după aşa o dragoste nu mai rămâne nimic. Uite, au mai rămas nişte alune acolo, dacă vrei…
Am plâns pentru că avem bătrâni cerşetori care trăiesc În suflet cu o dramă, iar noi mergem În cluburi şi cheltuim milioane În câteva ore… Azi am plâns pentru că viitorul ţării moare de foame, iar noi schimbăm borduri… Azi am plâns pentru că avem bolnavi pe care nu-i tratăm din lipsa banilor, iar noi…
InsightUploaded by nicop Sursa: Todoran
Pe lângă minusculul salariu, colegii puşi pe ceartă şi discriminările şefilor, angajatul român mai are o nemulţumire – locul În care-şi desfăşoară activitatea mai mult de 45 de ore săptămânal. Nu e de ajuns că acasă are hârtie igienică la WC, un spaţiu specializat În care poate lua masa sau ferestre mari care să-l orienteze…
El: Hai să… Ea: Nu! El: De ce.. Ea: Nu! El: Hai dragă Ea: Nu! El: Te rog… Ea: Nu! El: Eşti rea Ea: Termină El: De ce? Ea: Aşa El: Uite, te pup Înainte. Ea: Hmm El: Hai ! Ea: Bine…
mă afund În pat şi să mă ascund sub o pătură moale. Doar două degete să părăsească aşternutul şi să se aşeze pe butoanele telecomenzii. La televizor să ruleze un film siropos la al cărui final să plâng, atunci când Îndrăgostiţii Îşi cer iertare şi se Îmbrăţişează. Pe noptieră să zacă un pliculeţ de ceai…
A, ă, (â se exclude) b, c, d, e, f, g, h, i, Î, j, k, l, m mi se pare bizar când evenimentele care mă implică se succed cu o aşa repeziciune Încât nici n-am timp să constat că le-am tră… itinerar: dormim, mâncăm, ne mişcăm, gândim, lucrăm, iubim, scriem, ne Îmbăiem, facem sex,…
Golurile copilăriei ne accentuează personalitatea. Când eram mici n-am avut, iar acum, ajunşi la vârsta maturităţii, vrem să umplem vidul; am avut odinioară, iar azi pur şi simplu am uitat că mai vrem. Oare de ce ne simţim singuri atunci când nimeni nu ne ovaţionează? Oare de ce ne mulăm acţiunile după plăcerile altora? Oare…
Cu tesla-n coaie…
Românii s-au născut Învăţaţi, iar dacă nu-s Învăţaţi oricum se pricep la toate. De la fotbal la politică sau de la literatură la maşini, românii sunt În stare să desfacă firul În patru pentru a desfiinţa sau a susţine orice acţiune a unei persoane. Asta e, iubim să ne dăm cu părerea despre lucruri de…
Read More