3 CommentsGânduri realiste, Gânduri urbane

Цоколь из керамогранита

Uită-te bine la fotografie şi adu-ţi aminte de ea ori de câte ori vei vrea să te dai şmecher În faţa altor şoferi care conduc “un hârb” de maşină.

Poate că mâine cea care va sta aplecată asupra trupului tău va fi mama sau poate soţia ta.

Poate că mâine tu vei sta aplecat peste trupul tatălui tău cu care erai În maşină.

Poate că mâine un tată va sta aplecat peste trupul fiicei sale şi toate din vina ta.

Poate că…  Şi dacă se va Întâmpla, vei putea suporta atâta durere?

Şofatul nu e o joacă de copil, deşi realitatea aşa lasă de Înţeles – mii de permise s-au luat şi se vor mai lua doar pe baza unor şpăgi consistente.

Nu am să uit niciodată prima zi de practică Într-o televiziune, În departamentul ştiri. Am ajuns Întâmplător la un accident rutier petrecut pe Autostrada Soarelui. Carne de om printre fiare contorsionate, ici-colo băltoace de sânge şi un tânăr rănit uşor care spunea Încontinuu “Doamne, ce-am făcut! I-am omorât pe toţi“. Da, Îi omorâse pe toţi: mama, tatăl şi doi prieteni. Acroşase un tir la depăşire. Am plâns acasă ore Întregi. Nici nu ştiu de ce am vărsat atâtea lacrimi, poate de mila lui. Cert este că a fost pentru prima dată când am simţit prin fiecare por ce Înseamnă disperarea…

Mă Întreb dacă acel tânăr, vinovat de producerea accidentului, mai trăieşte… sau mai bine zis cum trăieşte, ştiindu-se un criminal cu sânge rece. Tu ai putea dormi bine noaptea? Eu, nu!

Comments (3)

  2. Dojo

    Ar trebui imagini din astea PE FIECARE zid. Pana invatam ca o tona de fiare si suta de cai putere ucid, daca nu stii cum sa conduci cu atentie. Eu am carnet de 2 ani si conduc “serios’ de un an si ceva de cand am luat dojomobilul. Sunt ingrozita de cata putere poate sta in masinuta mea. Ma pacalesc farurile care parca zambesc sagalnic sa cred ca este ‘dulce’. Am ‘personalizat-o’ aproape, e “fetita” mea.

    Si intru apoi in ea si imi asez mana pe volan. Mana mea este ca o surcica fata de volanul mare si bombat. Stiu ca nici airbag-ul de care ma desparte o |placa” de plastic nu ma poate salva, daca uit vreodata ca eu am 50 de kilograme si masina 1100.

    Am avut ocazia sa vad ce ‘placut’ este sa te trezesti cu unul in fata ta, aproape sa intre in tine. Pentru ca sunt mereu la o viteza ‘decenta’ am putut mereu sa iau masuri, incat sa nu ajung la o tragedie. Eu insami depasesc cu mare atentie si doar cand chiar simt ca pot ajunge in siguranta din nou pe banda mea. Altfel .. nu ma grabesc niciunde.

    Este trist cand oamenii uita ca viata este atat de usor de luat. Ca suntem niste “bucatele’ de carne si ca la viteze mare ne spulberam instant. Imaginile acestea sunt triste. Iti strica ziua. Dar poate data viitoare, cand urcam la volan si am “calca-o”, le avem din nou in minte. Si ne gandim la cei care ne iubesc si nu am dori sa ii vedem imbratisandu-ne lesul. Daca 1 om macar devine mai responsabil dupa ce a vazut aceasta imagine si a citit articolul tau, inseamna ca nu a fost in zadar ;)

Leave a Reply